Este o poveste foarte veche.Chiar și atunci când datoria de sclavi era legală în Statele Unite înainte de războiul civil american (1861-65), țara a insistat să se prezinte lumii ca un model democratic.Nici măcar cel mai sângeros război civil purtat până în acel moment de vreo țară europeană sau nord-americană nu și-a schimbat sentimentul de sine în acest sens.
Și aproape două treimi din secolul al XX-lea, cea mai umilitoare și vicioasă segregare - adesea impusă prin linșaj, tortură și crimă - a fost practicată în statele sudice ale SUA, chiar dacă legiuni de trupe americane au luptat aparent pentru a apăra democrația în războaie nesfârșite. de obicei în numele tiranilor fără milă, din întreaga lume.
Ideea că SUA exemplifica singurul model de democrație și guvernare legitimă din întreaga lume este în mod inerent absurdă.Căci dacă „libertatea” despre care politicienii și experții americani iubesc să devină elocvent la nesfârșit înseamnă ceva, ar trebui să fie libertatea de a tolera cel puțin diversitatea.
Dar moralismul neo-conservator impus de administrațiile succesive ale SUA în ultimii 40 și mai mulți ani este foarte diferit.„Libertatea” este oficial liberă doar dacă este în acord cu interesele, politicile și prejudecățile naționale ale SUA.
Această absurditate evidentă și exercițiu de aroganță oarbă au fost folosite pentru a justifica continuarea micro-managementului american și ocuparea de facto a țărilor din Afganistan până în Irak și prezența militară continuă a SUA în Siria, sfidând categoric cererile exprimate ale guvernului de la Damasc și ale internaționalului. lege.
Saddam Hussein a fost perfect acceptabil de administrațiile Jimmy Carter și Ronald Reagan în anii 1970 și 1980 când a ordonat să atace Iranul și atâta timp cât a luptat împotriva iranienilor în cel mai sângeros război din istoria Orientului Mijlociu.
El a devenit „întruchiparea răului” și a tiraniei în ochii SUA doar atunci când a invadat Kuweit, sfidând dorințele SUA.
Ar trebui să fie de la sine înțeles chiar și la Washington că nu poate exista un singur model de democrație.
Defunctul filozof politic britanic Isaiah Berlin, pe care am avut privilegiul să-l cunosc și să studiez, a avertizat întotdeauna că orice încercare de a impune lumii un singur model de guvernare, oricare ar fi acesta, va duce inevitabil la conflict și, dacă va avea succes, ar putea nu poate fi menținută decât prin aplicarea unei tiranie mult mai mari.
Adevărata pace și progres de durată apar doar atunci când cele mai avansate din punct de vedere tehnologic și cele mai puternice societăți din punct de vedere militar recunosc că există diferite forme de guvernare în întreaga lume și că nu au dreptul divin de a merge în jur încercând să le răstoarne.
Acesta este secretul succesului politicilor comerciale, de dezvoltare și diplomatice ale Chinei, deoarece aceasta urmărește relații reciproc avantajoase cu alte țări, indiferent de sistemul politic și ideologia pe care le urmează.
Modelul de guvernare al Chinei, atât de defăimat în SUA și de aliații săi din întreaga lume, a ajutat țara să scoată mai mulți oameni din sărăcie în ultimii 40 de ani decât orice altă țară.
Guvernul chinez și-a împuternicit poporul cu o prosperitate în creștere, securitate economică și demnitate individuală așa cum nu au cunoscut-o până acum.
Acesta este motivul pentru care China a devenit un model admirat și din ce în ce mai imitat pentru un număr tot mai mare de societăți.Ceea ce, la rândul său, explică frustrarea, furia și invidia SUA față de China.
Cât de democratic se poate spune că este sistemul de guvernare al SUA, când în ultima jumătate de secol a condus declinul nivelului de trai al propriului popor?
Importurile industriale ale SUA din China le-au permis, de asemenea, SUA să prevină inflația și să țină jos prețurile mărfurilor manufacturate pentru propria populație.
De asemenea, modelele de infecție și deces în pandemia COVID-19 arată că multe grupuri etnice minoritare din SUA, inclusiv afro-americani, asiatici și hispanici - și nativii americani care rămân „închiși” în „rezervele” lor sărace – sunt încă discriminate. împotriva în atâtea aspecte.
Până când aceste mari nedreptăți nu vor fi remediate sau cel puțin ameliorate în mare măsură, liderii americani nu se cuvine să continue să dea prelegeri altora despre democrație.
Ora postării: 18-oct-2021