Politicile financiare agresive și iresponsabile adoptate de Statele Unite au declanșat o inflație semnificativă la nivel mondial, provocând perturbări economice pe scară largă și o creștere semnificativă a sărăciei, în special în țările în curs de dezvoltare, spun experții globali.
În lupta pentru a limita inflația galopantă din SUA, care a depășit 9% în iunie, Rezerva Federală a SUA a majorat ratele dobânzilor de patru ori până la nivelul actual, cuprins între 2,25 și 2,5%.
Benyamin Poghosyan, președintele Centrului pentru Studii Strategice Politice și Economice din Erevan, Armenia, a declarat pentru China Daily că aceste creșteri au perturbat piețele financiare globale, multe țări în curs de dezvoltare confruntându-se cu o inflație record, împiedicându-le încercările de a găsi rezistență financiară în fața diverselor provocări internaționale.
„A dus deja la o devalorizare semnificativă a euro și a altor monede și va continua să alimenteze inflația”, a spus el.
Consumatorii cumpără carne de la un magazin alimentar Safeway, în contextul în care inflația continuă să crească în Annapolis, Maryland.
În Tunisia, se așteaptă ca un dolar puternic și creșterile bruște ale prețurilor la cereale și energie să majoreze deficitul bugetar al țării la 9,7% din PIB în acest an, față de 6,7%, estimat anterior, a declarat guvernatorul băncii centrale, Marouan Abassi.
Se preconizează că până la sfârșitul acestui an, datoria publică restantă a țării va ajunge la 114,1 miliarde de dinari (35,9 miliarde de dolari), sau 82,6% din PIB-ul său. Tunisia se îndreaptă spre incapacitate de plată dacă deteriorarea actuală a finanțelor sale continuă, a avertizat banca de investiții Morgan Stanley în martie.
Inflația anuală din Turcia a atins un nivel record de 79,6% în iulie, cel mai ridicat din ultimii 24 de ani. Un dolar a fost tranzacționat la 18,09 lire turcești pe 21 august, marcând o pierdere de valoare de 100% față de anul precedent, când cursul de schimb era de 8,45 lire pentru un dolar.
În ciuda eforturilor guvernului, inclusiv creșterea salariului minim pentru a proteja oamenii de problemele financiare cauzate de inflația ridicată, turcii se luptă să facă față cheltuielilor.
Tuncay Yuksel, proprietarul unui magazin second-hand din Ankara, a declarat că familia sa a eliminat de pe listele de cumpărături produse alimentare precum carnea și lactatele din cauza creșterii prețurilor de la începutul anului.
„Totul a devenit mai scump, iar puterea de cumpărare a cetățenilor a scăzut considerabil”, a declarat Yuksel, citat de agenția de știri Xinhua. „Unii oameni nu își permit să cumpere bunuri de primă necesitate.”
Creșterile ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA „au cauzat cu siguranță inflație în țările în curs de dezvoltare”, iar această mișcare este iresponsabilă, a declarat Poghosyan.
„SUA folosește hegemonia dolarului pentru a-și urmări interesele geopolitice. SUA ar trebui să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale, mai ales că se prezintă ca apărătorul global al drepturilor omului căruia îi pasă de toată lumea.”
„Face viața a zeci de milioane de oameni mai mizerabilă, dar cred că SUA pur și simplu nu le pasă.”
Jerome Powell, președintele Rezervei Federale a SUA, a avertizat pe 26 august că SUA va impune probabil creșteri mai mari ale ratelor dobânzilor în lunile următoare și este hotărâtă să țină sub control cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani.
Tang Yao, profesor asociat la Școala de Management Guanghua din cadrul Universității din Peking, a declarat că reducerea inflației este principala prioritate a Washingtonului, așa că se așteaptă ca Fed să continue creșterea ratelor dobânzilor pentru cea mai mare parte a anului următor.
Aceasta ar declanșa o criză globală a lichidității, stimulând un flux semnificativ de capital de pe piețele globale către SUA și o devalorizare a multor alte monede, a spus Tang, adăugând că politica ar provoca, de asemenea, un declin al pieței bursiere și de obligațiuni, iar țările cu fundamente economice și financiare slabe ar suporta mai multe riscuri, cum ar fi creșterea neplată a datoriilor.
Fondul Monetar Internațional a avertizat, de asemenea, că încercările Fed de a combate presiunile asupra prețurilor ar putea afecta piețele emergente încărcate cu datorii în valută.
„O înăsprire dezordonată a condițiilor financiare globale ar fi deosebit de dificilă pentru țările cu vulnerabilități financiare ridicate, provocări nerezolvate legate de pandemie și nevoi semnificative de finanțare externă”, se arată în raport.
Efect de propagare
Wu Haifeng, directorul executiv al Centrului Fintech al Institutului de Economie a Datelor din Shenzhen, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la efectul de propagare al politicii Fed, afirmând că aceasta aduce incertitudini și haos pe piețele internaționale și afectează puternic multe economii.
Creșterea ratelor dobânzilor nu a redus în mod eficient inflația internă din SUA și nici nu a slăbit prețurile de consum din țară, a spus Wu.
Inflația prețurilor de consum din SUA a crescut cu 9,1% în cele 12 luni încheiate în iunie, cea mai rapidă creștere din noiembrie 1981, potrivit cifrelor oficiale.
Cu toate acestea, SUA nu sunt dispuse să recunoască toate acestea și să colaboreze cu alte țări pentru a stimula globalizarea, deoarece nu vor să acționeze împotriva intereselor personale, inclusiv a celor bogați și a complexului militar-industrial, a spus Wu.
Tarifele impuse Chinei, de exemplu, sau orice sancțiune asupra altor țări, nu au alt efect decât să-i facă pe consumatorii americani să cheltuiască mai mult și să amenințe economia SUA, a spus Wu.
Experții văd impunerea de sancțiuni ca o altă modalitate prin care SUA își consolidează hegemonia dolarului.
De la înființarea sistemului Bretton Woods în 1944, dolarul american a preluat rolul de monedă de rezervă globală, iar de-a lungul deceniilor, SUA și-a menținut poziția de economie numărul unu la nivel mondial.
Cu toate acestea, criza financiară mondială din 2008 a marcat începutul sfârșitului hegemoniei absolute a SUA. Declinul SUA și „ascensiunea altora”, inclusiv China, Rusia, India și Brazilia, au contestat supremația SUA, a spus Poghosyan.
Pe măsură ce SUA au început să se confrunte cu o concurență tot mai mare din partea altor centre de putere, au decis să exploateze rolul dolarului ca monedă de rezervă globală în eforturile sale de a limita ascensiunea altora și de a păstra hegemonia SUA.
Folosind poziția dolarului, SUA au amenințat țări și companii, spunând că le vor elimina din sistemul financiar internațional dacă nu vor urma politica SUA, a spus el.
„Prima victimă a acestei politici a fost Iranul, care a fost supus unor sancțiuni economice severe”, a spus Poghosyan. „Apoi, SUA au decis să folosească această politică de sancțiuni împotriva Chinei, în special împotriva companiilor chineze de telecomunicații, precum Huawei și ZTE, care erau concurenți semnificativi pentru giganții IT americani în domenii precum rețelele 5G și inteligența artificială.”
Instrument geopolitic
Guvernul SUA folosește dolarul din ce în ce mai mult ca instrument principal pentru a-și promova interesele geopolitice și a limita ascensiunea altora, încrederea în dolar este în scădere, iar multe țări în curs de dezvoltare sunt dornice să-l abandoneze ca monedă principală pentru comerț, a spus Poghosyan.
„Aceste țări ar trebui să elaboreze mecanisme pentru a-și reduce dependența de dolarul american, altfel vor fi sub amenințarea constantă a SUA de a le distruge economiile.”
Tang de la Școala de Management Guanghua a sugerat că economiile în curs de dezvoltare ar trebui să se diversifice în comerț și finanțe prin creșterea numărului de parteneri comerciali majori și a surselor de finanțare și a destinațiilor de investiții, în efortul de a reduce dependența lor de economia SUA.
Dedolarizarea ar fi dificilă pe termen scurt și mediu, dar o piață financiară globală și un sistem valutar vibrante și diversificate ar putea reduce dependența de dolarul american și ar putea stabiliza ordinea financiară internațională, a declarat Tang.
Multe țări și-au redus volumul datoriei SUA și au început să își diversifice rezervele valutare.
Banca Israelului a anunțat în aprilie că a adăugat monedele Canadei, Australiei, Japoniei și Chinei la rezervele sale valutare, care anterior erau limitate la dolarul american, lira sterlină și euro.
Dolarii americani reprezintă 61% din portofoliul de rezerve valutare al țării, comparativ cu 66,5% anterior.
Banca centrală a Egiptului a menținut, de asemenea, o strategie de portofoliu diversificat, cumpărând 44 de tone metrice de aur în primul trimestru al acestui an, o creștere de 54%, a declarat Consiliul Mondial al Aurului.
Alte țări precum India și Iranul discută posibilitatea utilizării monedelor naționale în comerțul lor internațional.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut în iulie o abandonare treptată a dolarului în comerțul bilateral cu Rusia. Pe 19 iulie, republica islamică a lansat tranzacționarea rialului-rublei pe piața sa valutară.
„Dolarul își păstrează în continuare rolul de monedă de rezervă globală, dar procesul de dedolarizare a început să se accelereze”, a spus Poghosyan.
De asemenea, transformarea ordinii post-Război Rece va duce inevitabil la instaurarea unei lumi multipolare și la sfârșitul hegemoniei absolute a SUA, a spus el.
Data publicării: 05 septembrie 2022
